Veganul rău

The truth was, Peeperkorn said, and lifted his head from the pillow, elevated the arabesques on his brow, and gave point to his remarks by the little circle and the upright finger-tips – the truth was, in the world of matter, that all substances were the vehicle of both life and death, all of them were medicinal and all poisonous, in fact therapeutics and toxicology were one and the same, man could be cured by poison, and substances known to be the beater of life could kill at a thrust, in a single second of time.

Muntele Magic

În engleză li s-ar spune „food nazis” – creativ, nu? – celor care îți spun ce nenorocit ești pentru că ești omnivor sau pescatarian. Din păcate sunt mulți din stratul vegan care se încadrează perfect în categoria asta. Eu sunt mai pământeană: doar pentru că eu am eliminat carnea din gândire, nu mă aștept ca toată lumea s-o facă.

Vreau să mă uit la dieta mea (stilul meu de viață) printr-o reflectare poliedrică.

Cred că e important să te gândești la animale, nu ca o specie sub om, ci doar altfel decât om. Pornind de la carnea din farfurie, vei ajunge să te gândești pe fir etic la toate supliciile animalului până a ajuns acolo, și la ce fel de om ești dacă le mănânci. Pe fir marxist, de unde ne vine mâncarea? Ce e procesat, ce nu e procesat? Nutrițional, ajungi să pui în balanță ce mănânci în general, pentru că la fel de important e să te gândești la tine. Deși- sunt vegani etici care declară că nu le pasă de sănătatea lor, preferă să moară decât să mănânce animale/pentru animale. Sau doar pentru că nici ei nu mai înțeleg care naiba e rostul lor pe lume?

Eu oi fi vegană, dar sunt de acord cu omnivorii care fie își cresc singuri animalele, fie au surse de unde-și iau, spre exemplu, lapte nepasteurizat, de la vaci care pasc iarbă și nu sunt îndopate cu alte prostii. Chiar dacă eu n-aș face-o, sunt complet relaxată în privința lor, pentru că sunt conștienți de unde le vine mâncarea. Nu pot să aduc mereu argumente de genul, e mai sănătos să nu mănânci carne. Când tot restul pică, există doar argumentele etice.

Unii vegani ar opri aici discuția cu mine, mi-ar întoarce spatele, și m-ar numi criminală. Da, nici eu nu știu care-i problema lor. Eu sunt împotriva inconștienței, care vrei-nu vrei e mână în mână cu mâncarea procesată.

Așa ajungi să fii într-un no man’s land (până și Hunter S Thompson își lua doza de clorofilă, de la 5:15 încolo)… Se pare că nu sunt croită pentru a face parte din vreo tabără. Nu sunt omnivoră, vegetariană sau vegană, pentru că nu îndeplinesc condițiile necesare pentru niciuna.

De asta îmi place Denise Minger– deși nu e vegană; a trecut prin mai multe faze, printre care vegetariană de la 7 ani, și a ajuns acum la mâncare omnivoră fără foc. Singură semnalează și diseminează erori ale Dr. Campbell din cartea care ar putea fi numită biblia vegetariană, Studiul China. Îmi plac criticile aduse stilului meu de viață, mă simt și mai sigură că ce fac e bine pentru mine.

Dar pe Michael Pollan tot nu-l suport. Nu din cauză că a tot mâncat dintr-o capră la prânz, cină, mic dejun, și apoi iar prânz.

Ofofof. Mi-era și mie neclar înainte să scriu, dar acum înțeleg mai bine unde stau. Tu unde ești, te gândești la tine, la animale, sau ești undeva între etic și propria ta sănătate?

Anunțuri

7 gânduri despre „Veganul rău

  1. Salutare. Mi-ai luat o piatra de pe inima. Stateam si ma gândeam chiar la asta: de ce manânc eu asa, adica fara carne si lactate, dar cu oua? Cum scrii tu: când ma gândesc la o buc. de carne, ma gândesc la animalul care a trebuit sa moara pt. asta; lactatele nu-mi plac oricum – plus ca e inacceptabil in ce conditii sunt tinute animalele, exploatate inuman, injectate si maltratate, etc. – ca sa nu mai zicem ca ne intoxicam si noi cu substante chimice nenumarate. Deci, bine zici, este un amestec de etica, de preocupare pt. sanatatea proprie, dar e si si despre animale, care sunt fiinte inteligente, capabile de sentimente si atitudine. Poate mai mult decât unii humanoizi pe care îi cunosc eu. Ce spun, ba chiar foarte probabil.
    Am ajuns aici de pe site-ul Denisei Minger. O tipa inteligenta, oportunista si aplicata viitoarei cariere, de scriitoare, poate. Poate e si frumoasa, cum ziceau unii pe acolo-, sau e numai tânara si are o aura conferita si de aparenta inteligenta, constelatie care se stie ca are succes la masculii admiratori-cuceritori. Nu-mi dau seama. E interesant ca, în ciuda criticilor la analiza statistica a Dr. Campbell, ea continua sa fie o convinsa vegana, pe deasupra si raw. Se pare ca totusi e ceva la modul asta de viata, nu? Eu unul ramân la convingerile mele, las animalele in pace si nu contribui la uciderea lor barbara. Nu imi este mai greu sa ma informez mai mult si sa investesc nitel mai mult timp pentru o alimentatie fara produse animale, decât sa fiu nefericit cu mine însumi, iar pe deasupra si bolnav de mai stiu eu ce boala „civilizata”. Se pare ca si tu ai o optica asemanatoare. Daca da, ce bine! Ca ma simt uneori cam stigher si singur, in masa de carnivori si omnivori iubitori de salamuri si chestii. S-a facut târziu, noapte buna.

  2. Bună Cris, cred că am scris articolul după ce a apărut vreun extremist raw sau vegan în calea mea; înțeleg cum te simți. E de ajuns că și gândești și simți ca să iei decizii bune pentru tine- mulți oameni se încred prea mult ori în rațiune, ori în simțire. Eu simt pentru animale, dar și pentru mine, și aplic logică în felul în care mănânc (mă gândesc în termeni de nutrienți necesari și nu neapărat epicurist, deși sunt gurmandă). E o combinație care mi-a mers.
    La mese „festive” o să fie mereu ciudat pentru noi. Dar mă abțin să vorbesc despre veganism la masă, pentru că fiecare apără ce-are în propria farfurie.

    Merită să aflăm câte ceva despre nutriție, dar tot ce descoperi, descoperi singur despre cum funcționează corpul tău. De-asta propun că veganismul trebuie să fie o revelație personală. Un prieten danez susținea că el are gene de viking și de aceea nu poate renunța la carne. Un alt prieten, tot danez, mi-a dat primul ghiont spre veganism. Cu majoritatea oamenilor, nu avem decât argumentul etic, sau pur și simplu felul cum arătam, ne simțim, energie etc. Un exemplu viu.

    Corpul se adaptează și caută starea de mijloc. Dar n-am fața galbenă și suptă, și pot să răspund cu succes la nefericita întrebare, de unde îți iei proteinele (încep să-i judec pe oameni pentru ignoranță- n-am auzit de nimeni să aibă deficiență de proteine).

    Și din câte știam Denise are o dietă paleo, dar s-o fi revertit la veganism.

    • O, ce tare chestia cu prietenii danezi! Deci, pt. fiecare ce doreste. Acum înteleg mai bine ca noi, cei ce lucrurile ca „date” nu le acceptam fara a crâcni, ci punem sub semnul întrebarii „staus quo-ul” societatii in care am crescut, traim experiente asemanatoare – orice militantism si actionism este posibi ca este o pierdere de timp si o probabila izolare, chiar si de propria familie, eventual. Deci, nu se merita. Despre galbeneala la fata si lipsa de proteine si vitamine esentiale mi s-a spus si mie – ba chiar cu mare îngrijoarare si agitatie; trebuie de asemenea sa recunosc ca am auzit totusi de cazuri nefericite, când intradevar felul de nutritie vegetarian ori vegan, aplicat fara destula informare si educare, a dus la carente accentuate, la caderea parului si alte simptome sau chiar patologii. Vezi, e chiar greu sa te dezlipesti de masa populatiei – nu ni se da informatie pe tava, ba chiar este relativ greu sa distingi intre informatia corecta si anecdote cu influente personale sau cu dedicatie din partea industriei interesate. Chiar oamenii cu intentii fara doar sau poate onorabile sunt prinsi intr-un mecanism al „self-fullfilling”; de asemenea cred ca intervine si fenomenul numit „Commitment and Consistency Principle”. De aici se profileaza incet-incet cât de complicat si dificil poate fi a avea o discutie rationala pe tema asta. Si sa fm sinceri, noi, mare parte a oamenilor, suntem „îndragostiti lulea” de hrana. Chiar daca hrana este „junk food”, obiceiurile si fenomenele de mai sus, combinate cu o stare de dependenta asemanatoare dependentei de droguri (vezi zaharul, in câte alimente este introdus si in ce cantitati, eu unul, când am constientizat si facut un mic calcul procentual, m-am cam socat – ca sa nu mai zicem ca in multe alimente este folosit sirop de porumb, care este daunator grav („Sugar, The Ugly Truth”, documentar pe Youtube)) duc la refuzul constientizarii a cât de mult starea de sanatate este influentata de alimentatie.
      La mese festive eu unul nu fac nazuri (îmi vad familia si asa rar, iar ei bietii se dau de ceasul mortii sa gateasca, ca dè, vin eu de peste mari si tari) si manânc ce este pe masa, in cantitati rezonabile. In restul timpului manânc orice, însa fara produse de origine animala, in afara de oua, cum ziceam. Exact cum zici si tu, am cautat si am gasit (pt. moment, bineînteles) un echilibru în care ma simt bine.
      Si da, este corect ca Denise nu mai e vegana ci manânca paleo, de tip raw, pt. moment – scrie pe blogul ei. Sincer vorbind, nici nu sunt contrar felului in care manânca ea – închipuieti ca am fost la niste prieteni ce locuiesc in Italia, la mare, iar acolo au venit pescarii dimineata devreme, pe plaja, cu mici caracatite, calamari micuti si scoici diverse, proaspat pescuite. Am refuzat initial, dar apoi am acceptat si am mâncat „seafood-ul” crud, doar cu zeama de lamâie deasupra. Zau ca sunt chiar bune. Si sincer iar, as face-o din nou. Nu vad de ce nu, atâta timp cât nu ma îndop în fiecare zi cu kilograme întregi din „bunatati”. Ma face asta sa fiu un „tradator” al „miscarii” vegetariene sau vegane? Daca da, raspunsul meu este ca extremismul si executarea orbeasca a unui set de norme si reguli este, parerea mea, gresit.

  3. Ha, de la o vegano-anarho-sindicalistă (sau așa ceva) nu găsești judecată 🙂

    Uneori am poftă de carne, și fiind mic discipol al ideii de mâncat pe instinct, mă întreb ce se întâmplă. O fi natural? Nu trebuie să citesc articole despre lungimea intestinului gros comparată ca să aflu. Dar nu pot să mănânc un animal crescut industrial și nici unul crescut și omorât la fermă; înseamnă să mă colonizez nu numai cu suferință, ci și cu acea corporație care a indus suferința.
    În același fel nu pot să cumpăr nimic de la Nestle sau Nike, care omoară oameni indirect ori prin controlul surselor de apă, ori prin menținerea nivelului de viață la cel mai jos standard.

    Ideea din Avatar cu omorâtul și explicatul animalului de ce l-ai omorât, îmi pare umană. Chiar nobilă. Într-o lume postapocaliptică poate.

    Mă bucur că ai scris, Cris. Noapte bună!

  4. Atunci: „vegano-anarho-sindicalistă”= persoana culta-inteligenta-educata.

    Si eu ma bucur ca tu scrii. Ma simt mai putin stingher. Am idei si convingeri foarte asemanatoare alor tale. O sa scriu numai câteva dintre ele, rezumate la cât mai scurt:
    crestere animale productie in masa=crima bestiala/subventii pt productia inumana in masa=crima politica/modificare genetica(tip Monsanto)=crima corporatista/globalizare imperialista=crima planetara/manipularea informatiei prin contra-studii sponsorizate cu… taxele noastre=crima sociala/ACTA si inregistrarea tuturor datelor comunicatiilor (vezi penalii lobbysti din Comisia Europeana) ce limiteaza libertatea internetului si introduce o cenzura nemaiîntalnita pâna acum=instrument de criminalizare si falimentare a opozantilor de orice fel… si mai sunt multe, daca vrei le identifici repede – tu, ca citesti si te educi. Ceilalti care nu o fac… nu au nici o sansa. Ce e mai tragic e ca noi, cei ce incercam sa ne opunem, nu cumparam produse de care ziceai, si explicam acelora ce au urechi sa auda, suntem ca niste organe singulare într-un mare organism – când organismul va fi total intoxicat si epuizat, vom cadea si noi cu el. Asta daca nu va avea loc o demascare globala si completa. Asta sigur nu va fi facuta prin presa – presa (cu mici exceptii) este in proprietatea guvernelor, a institutiilor financiare si a corporatiilor. Singurul care ar putea fi este Internetul – nu degeaba incearca „alesii” sa-l aduca la numitorul comun.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s